Muzeul Ţăranului Român lansează la 15 septembrie 2006 proiectul Casa de piatră, cu sprijinul programului Uniunii Europene, Cultura2000, Muzeul Boierului Român la Conacul de la Hereşti, construit de boierul Udrişte Năsturel în sec al 17-lea. Împreună cu boierul Dan Nasta muzeul pregăteşte expoziţia-spectacol Nunta de la Hereşti şi proiecţia filmul Grădina Boierului Nasta.  Povestea conacului de la Hereşti Casa de piatră de la Hereşti, clădire de patrimoniu de gradul unu a fost construită de logofătul Udrişte Năsturel, care era cancelarul, responsabilul cultural şi intelectualul curţii în vremea domnitorului Matei Basarab. Udrişte Năsturel reprezintă un caz tipic pentru ce a însemnat în România categoria boierilor şi un caz atipic pentru ce a însemnat această categorie în Europa, unde nobilimea era extrem de conservatoare şi refractară la nou. În opoziţie, boierii români din sec al 17-lea călătoreau mult, erau deschişi către ideile noi, au fost elemente de modernitate. După o călătorie în Italia, Boierul Udrişte Năsturel a construit aceasta casă din piatră, cu scară interioară care este o ciudăţenie şi pentru că materialul din care se construieşte în zonă este chirpicul şi pentru că arhitectura ei este neobişnuită. Casa a devenit a comunităţii din Hereşti, aşa încît sătenii s-au prezentat mai întîi ca satul cu palatul apoi ca satul cu muzeul. Alături de castel s-a construit şi o biserică de piatră ctitorită de soţia boierului Udrişte Năsturel, Elena, de fapt Elina Doamna. În sec al 19-lea casa a fost cumpărată de boierii Stolojan care au locuit în ea, dar şi-au mai construit alături un conac şi au avut un rol civilizator pentru comunitatea rurală din Hereşti.   Proiectul Obiectivele proiectului sînt dezvoltarea cercetărilor asupra boierilor români, readucerea ansamblului muzeal de la Hereşti în conştiinţa publicului, restaurarea Conacului Udrişte Năsturel pentru a crea acolo un Muzeu al Boierului Român, complementar sau în pandant cu Muzeul Ţăranului Român ceea ce reprezintă o premieră pentru România. Apoi, revitalizarea comunităţii din Hereşti prin implicarea în acest proiect. Hereşti-ul este un sat de cîmpie, multietnic, format din români, bulgari şi rromi. După lansare, proiectul va continua cu ateliere de restaurare, ateliere de prelucrare a chirpicului, dezbateri muzeologice şi altele. Se vor organiza zile de genul Ziua boierilor Bălăceanu, Ziua boierilor Ghica, Ziua boierilor Sturdza.  Proiectul se adresează vechilor familii boiereşti, comunităţii din Hereşti, bucureştenilor care vor să iasă pentru cîteva ore în afara oraşului.  Programul lansării proiectului Muzeul Boierului Român de la Hereşti 16.30 plecarea de la sediul muzeului la Hereşti, care e la 35-40 de km de Bucureşti; 17.30 începe spectacolul-expoziţie pregătit impreună cu domnul Dan Nasta 18.30 vom ieşi în curtea conacului pentru o gustare 19.00 proiecţia filmului Grădina Boierului Nasta 19.30 plecare spre Bucureşti   DAN NASTA – UN DESEN IN CUVINTE   Un colecţionar expune la Hereşti. Singura cameră cu boltă de la etaj transmite ideea că au fost bolţi peste tot. Am văzut o fotografie înainte de 30.Peste clădire era un turn, rotund, pentru privire pe vale. Am găsit un prospect de acum 20 de ani unde e o splendidă reproducere a parterului, să-mi dai un băiat să merg cu el acolo să-mi facă desenul complet al etajului.   Pornesc din camera cu bolta unde fac atelierul colecţionarului. Un portret de al meu, o planşetă de arhitect, pe care să fie planurile casei şi mărunţişuri, imagini, din ziare, imagini pe placaj, lucruri frumoase.   Pe culoar apoi, face colţul clădirii spre dreapta. Acolo în cele 3 ferestre, vreau 3 cutii pe picioare (casete orizontale cu sticlă) cu piese de preistorie, sec. 325, piese greceşti şi româneşti. Apoi vin cu un panou cu frescă a lui Matei Basarab, făcută prin reproducere mecanică (banner, făcut prin Oroveanu). Montată pe un cadru. Cam 2 x1m. Matei cu soţia şi 2 copii.   Marele culoar are 10m şi 4 ferestre. Aici fac un montaj TINDA RAIULUI. Viziunea ţăranului asupra lumii viitoare. Perete de 6x4m. Peretele are în dreapta o uşă pe care o maschez cu rigips sau carton, dau cu var şi instalez pe el un tablou al lui Paştina – grădina mea. Are 3,60x2,60. Îngerul cu o aripă în sus, pus pe placaj gros, Ruxandra are contact cu copiii, agăţ 2 îngeri pe lângă tablou. Dincolo de el, alţi 5 îngeri agăţaţi de rilogă. În dreapta sus, deasupra uşii pun o icoană mare cu armătură triunghiulară care să o ţină înclinată spre grădina raiului. Arhanghelul Mihail păzeşte raiul. Vestibulul raiului. La baza peretelui – o scoarţă persană făcută din benzi – răzoarele unei grădini. Are 3x4 şi vine pe jos pe public. Vor fi 4-5 păuni plastici, cu coada desfăşurată, făcuţi pe placaj. E o viziune, e o iluzie. E o dioramă. Stânga-dreapta creez la atelierul de flori tije de nalbe roşii, roz şi albe. Pe cele 4 ferestre pun 4 piese de ulcioare zoomorfe. Şi o bucată de copac scobită, în care să clocească găina cu pui. Mai am 2 ulcioare cu calul dracului.   Această expo e viitoarea de la Potlogi. Dincolo de nalbe se intră în sala de 10x6, care va avea tronul ţărănesc al lui Maitec. Trebuie împrumutat de la MNAR. E tronul răzeşului. Stânga-dreapta, 2 cufere – zestrea şi moştenirea ţăranului. Vom avea un panou cu inscripţii de la Mogoşoaia. Sala asta are în capăt un tablou mare cu viziune ţăranului lui Gherasim. În cadrul temei viziunea cosmică, raporturile din cosmicitatea ţăranului. O cumpăr ci 15 milioane. Două piue din col. Slătinenu şi una de la ţară. Vor fi suporturi pentru coase, lopeţi, cazmale, jerbe, une chute dţarmes – munca câmpului. Femeia care face scoarţe. O masă lungă de 3m, o va face Iulică, ofer 2 scânduri de 4 m, pe 4 picioare, pe peretele din stânga de 8m. Deasupra ei va fi scoarţa cu 3 snopuri de flori. Pe masă, uneltele bucătăriei – 3 ciubere şi alte unelte de bucătărie. Pe peretele din dreapta, 4 scoarţe moldovene înguste cu o icoană. Vreau o carte, de la conferinţa lui Patapievici, cuminecarea cosmică.   O uşă care comunică cu grădina raiului. Fac o bisericuţă de ţară. Îmi trebuie tâmpla. Copiez panouri 2 cu 2, dintr-o biserică oltenească, sub icoanele împărăteşti (fotografice, Mihail şi Nicolae). Deasupra o scoarţă maram mică care se continuă cu uşile împărăteşti, Fac un ancadrament sculptat aurit... Icoană mică în locul crucii centrale – sf. Ioan îngust. Pot face o Maica Domnului copiată. Scoarţa de nuntă, sfeşnice, sala are 5x3, e izolată, se poate vedea sala fără să intri.   În stânga îmi trebuie un pat ţărănesc, pentru casa boierului de ţară. Nu erau boieri, erau moşieri, care stăpâneau bucăţi mici de pământ, prin împărţirea moştenirilor. Am copia picturii lui Bernea, 2x2, grădina de ţară, cu rufe atârnate. O plasez pe peretele îngust, între geamuri. O masă ţărănească şi ţoale ţărăneşti, cuvertură. Am un divan, cu o scoarţă cu cusătură la mijloc. O icoană, nu mai am un tablou, trebuie să găsesc. Covor de pus pe jos, am gravuri ţărăneşti, un Hăşdate mic, am 2 originale. O să invent un tablou.   Trec în sala boierului, cu portretul străbunicii cu malacov. Comoda cu 2 sertare. Pe peretele opus fac o sală dublă – paşopt, Cuza vodă. Un singur moment istoric. În mijloc copiez de la Academie desenul cu grupul de paşoptişti, intrarea lui Cuza sub arcul de triumf de la Buc, în dreapta generalul Magheru. De la Mogoşoaia aduc tabloul cu ofiţerul maiorul Ion Voinescu II. De la Şuţu vreau să copiez 2 portrete în oval cu 2 beizadele cu ciucurei, dantele, broderie, cam turcomani ca modă. Pun un salonaş Bied. pentru care vreau o canapea. Cretonă cu păuni pe divan. 2 fotolii cu cămăşuială originală. Pe  jos îmi trebuie piese basarabene, pot să le pun pe o podină. Termin cu intrarea în modernitate şi am toate treptele ţărănimii şi 2 tipuri de boieri.   Apropiere de modernitate e şi în biserică – un portret votiv Brâncoveanu. Am aflat că portret votiv ţărănesc este într-o biserică din dreapta Oltului. Trebuie fotografiat. Apropii pe Matei Basarab de Brâncoveanu şi de paşopt.   Jos fac miscelaneea. În fiecare cămăruţă fac margini de colecţie. Averea şi mania colecţionarului. Gravuri, ne trebuie supraveghere pentru o lună de zile. Cahle Maria Tereza, pomul vieţii. Panoplie cu 4 rânduri de plante medicinale în rame de pânză verde închis. Plante pictate pe 7 planşe – acuarele botanice. Mai am 7 piuliţe de bronz, cred că erau farmaceutice, fac ansamblu cu plantele medicinale. Reproduceri cu costume de epocă, am 15 pe carton – româneşti, femei, sunt boieri, oşteni cu sumane, şi altele editate de MNAR.   Transportul – la Filaret se pot închiria curse de autobuze. Punem taxă de transport de 100.000 lei. Dar nu se va merge decât sâmbătă şi duminică. Pentru 40 de locuri se acoperă suma.   Pentru grădină am pe cineva care e profesor la Agricultură, pe aleea de intrare 2 răzoare cu trandafiri pitici. La zidul despărţitor – un şir de dalii. Pe latura closetului – flox. În partea din vale – ochiul boului, care e grasă.   Am câteva evanghelii, o foaie de Biblie cu miniatură, o fotocopie făcută de Murnu, mai am 2 fotocopii din Letopiseţ grecesc al lui Brâncoveanu.